|
VERONICA BALAJ
Alunecând frumos,
prin auzul urmaşilor
ore fixe
cu diademă
am primit
pentru
mişcarea mea în lume /
sunt
un punct pătimaş, aprins
într-un cerc rotitor
şi zgomotos;
o plă-ce-re;
de-a valma,
sar în joc / nepotolit,
peşti băloşi, stridii viclene,
cai / surugii / birocraţi /
strigoi / unşi cu alifii
lipicioase / femei fără ţâţe,
modiste,
muşte, amorezi,
ploi, strategii
prunci, ofiţeri severi /
o panoramă emoţională
Aniversare şi tăiere de noroc
soseşte jonglerul
cu rol principal
- îmi sărbătoresc,
toate zilele de naştere
deodată
şi stau
înrămată
între flăcările
ieşite din mâinile lui
spectacol de grădină
cu tăiere de noroc
şi gustul cuvintelor
rodite
într-un gutui
şi-un măr
cu sămânţa picată
din Eden
taman în pătratul meu
existenţial
colorată, flutură
la o adică
partea de frică
bună de mestecat
în singurătate
cerurile, coborâte,
mă priveau prin ochiul ei stâng
din vârful capului
în jos
ca pe-un fedeleş
de îndărătnicii,
bucle mototolite,
intersecţii
cu te miri ce /
Îngăduinţă pentru Pan
zeflemitorul Pan
trecu şuierând
prin auzul meu /
marionetă peticită
în culorile
slăbiciunii slăbiciunilor
îmi caut sinele
în vid
vreo sută de zile
la rând / printre
sferturi de ceas academice
invariabil stârnind vuiet /
viciile secundei
vlăguite / repetate
până la vis
îmi lasă un gust excitant /
frunzele copacilor
vara,
se-agaţă de mine
ca de-o rădăcină
revigorantă
sângele meu
are gust de clorofilă
(Pan se-nfruptă din el copios
când îmi pocneşte
vreo celulă)
îl iert
şi detest
îngălbenirea toamnei.
culorile îmi rănesc
un picior şi-o mână
stelele, a căror dimensiune
o modificam pe vremea
când eram pictor,
se preling peste
un Sfânt Paşte şi o fântână
apa nu trebuie s-atingă
punctual sensibil din călcâiul meu
terestru, mai apare
câte-un sărut,
o înjurătură, o jertfă
câte-o încercare
de-a schimba ieri
cu va fi
eu - voi - ei - noi - alţii
cu nădejdi şi trupuri
inegale în atingere
blândă sau feroce, mârâitoare
facem – desfacem
pace – războaie
iluzii în exerciţiu;
obositoare treabă / balansul
unui cogito indecis /
îmi schimbă locul
şi sunt prin generaţii /
iubită, renegată
soră la hotar străin
arşiţa
din două continente,
scapără în mine,
şi-n vintrele pământului
visez / cum
flăcări răstignite
pe umeri,
mă izbăvesc
de dor şi depărtare
hai să desenăm.
lumea şi locul nostru exact / zici /
jumătate din lumină
pentru mine,
jumătate
pentru tine;
un cântec tânăr
din fluier neterminat
se prelinge prin noi
în joacă / luna
îţi face hatârul
să se oglindească
într-o lacrimă pământească
un ring
unde se întrec /
imparţial / cu toţii
în jocul
de-a dusul şi-ntorsul.
miroase a Eden
peste lume /
poftesc şi eu o raţie
îmi sug degetul mare
într-un gest tâmp;
sughiţând, îmi scapă cuvinte
cu greutatea
unei răsplăţi viitoare
ziua / o scoică pătimaşă, vie,
mă-nchide într-o cochilie
sunt o mirare
din cap până-n picioare
între doi pereţi abrupţi
lumea scăpată din lesă
o văd mereu,
într-o rână /
mereu pe jumătate
gata-gata
să se prăbuşească
peste
poveştile din
ochiul drept
atât de imprudente /
un zeu hai-hui,
calcă stelele-n picioare
şi fluieră
a pustiu.
măşti perfecte
aşezate şi peste
simţăminte / şi dinţi
(poate înşelători / poate surâzători)
ne dăm cu hinta
spre răsărit sau apus
busola ne arată mereu
semnul plus /
eu
şi ei /
şi-ncă eu
şi încă alţii
râdem cântăm...
Cufărul verde
al fratelui risipitor
e transmisibil;
o lungă vreme,
l-am purtat cu mine
curajul închis în el
mucegăise
patimile musteau
în consonanţă
cu proba
lepădării de sine
măcar bine că,
aripa îngerului tânăr
te-a însemnat / pe tine, mamă
Lustruirea păcatelor,
o îndeletnicire sezonieră
Gorunii sădiţi
în simţăminte (de 7 x 7)
(vietăţi misterioase alungite
peste umărul meu),
rodeau fulgere,
zile de fructe
şi flori
umbrele conturau cetăţi
din vechiul Egipet
bunăoară
când
nechezatul vreunei zile
comercializate pe nimic
m-asurzea,
eu mai sădeam un pom
de răcoare
bună
pentru lustruirea păcatelor;
aromate aţâţător,
le gustam
scandalos de plăcut
(se ştia ?)
vietăţile
se-nfruptau incestuos
din tristeţile
zvâcnite
la rădăcini;
al treilea rod
se-nfăptui
(în păpuşi uscate şi împăiate)
mimând suduieli
Un Babilon episodic
revine cu
spaima şi tremurul din corul danaidelor
fac figuraţie savantă
într-o piesă
ultrarepetată;
caut grădinile vechi, suspendate
arbori fantaşti
...............................................................
chiar Turnul — unde-o fi Turnul, oare?
în mine aş vrea
să se arunce cu pocale
din aur / aş vrea
s-aud învinuirea:
„Jucătoare de noroc,
înrăită, ştirbeşti
suma rostirilor
descântătoare,
pentru marea întâmplare”!
măcar un tunel de-aş afla
din cele ce duc spre Eden
urme de cai furibunzi
de trăsuri de-ar fi!
Hrisov mi-e gândul
soarele tot coboară
şi-alunecă încet
nici măcar
un vultur alb al meu
n-a fost să fie
pe care să-l trimit / dresat
cu veşti urgentissimo
sau / să-i cer vreun sfat
în secret
am negociat / la preţ de pornire
un milion, zero cinci dolari
un hectar de nisip roz
undeva lângă o mare;
m-au declarat, ole! primul respins.
Totuşi sunt un preţios
arhitect
al minusurilor
Rând pe rând,
sunt comici
şi, încetul cu încetul
tragici / locuitorii oraşului
seara
spectacolul se reia
în acte incomplete
ceremonii ad-hoc / răstimp dionisyac
o plantă carnivoră / dintr-o vitrină
jinduieşte
la mâna vechiului jucător
de bridge, sprijinit
oblic
de lumina lunii;
nebunul oraşului
(ofensat de te miri ce)
îl imită pe fostul toboşar / din cetate
şi strigă
reclame uzate:
„Powder de Venus, luaţi,
30 de creiţari noi, şcătula!”
aplaudat
cu prefăcătorie, Homo ludens
mai scorneşte o bufonerie
târându-şi un picior
se-amestecă
în rândul / degustătorilor de bere
şi haz precar.
le-aruncă fetelor
îmbrăcate sumar
vinovăţii versatile...
drumul
se frânge la jumătate
între adâncuri
şi chemare,
o inimă respiră
nălucă,
în mine
şi-n lună.
Motiv din vechea carte
Iov, desigur
se putea înălţa
de la durere
la cer,
prin iubire
mai putea
şi să moară / fragmentar
l-ar fi înviat, poate,
cuvântul
rostit la facerea lumii / /
ieşit din frică,
fără sceptru,
fără trâmbiţe
în glas,
Iov, singuratic în ploaie,
aseară,
mă chema
la o mărturisire
istovitoare /
cu laşitate
mă îndepărtam
pe-o navă utopică
din cuvinte
plutitoare
între marea judecată
şi poezie —
|
